FAST-FOOD ȘI ALIMENTELE PROCESATE ÎN NUTRIȚIA COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI: RISCURI IMEDIATE ȘI PE TERMEN LUNG

Într-o perioadă în care ritmul de viață alert și accesul facil la alimente de tip fast-food sunt parte integrantă a vieții cotidiene, impactul acestor alegeri alimentare asupra sănătății copiilor și adolescenților devine o preocupare crescândă pentru medici, nutriționiști și părinți.

În experiența mea profesională, am constatat o creștere semnificativă a numărului de cazuri de copii și adolescenți care se confruntă cu probleme de sănătate direct asociate cu consumul frecvent de fast-food și alimente procesate.

Alimentele procesate, adesea bogate în grăsimi saturate, zaharuri adăugate și sodiu, sunt din ce în ce mai frecvente în dieta tinerelor generații, iar efectele lor asupra dezvoltării fizice și psihice nu trebuie subestimate.

1.  CE SUNT ALIMENTELE PROCESATE?

Alimentele procesate sunt produse alimentare care au fost modificate prin procese industriale, incluzând adăugarea de conservanți, arome, coloranți, îndulcitori și alți aditivi pentru a îmbunătăți gustul, durata de valabilitate și aspectul.

Acestea includ, printre altele, chipsuri, băuturi carbogazoase, gustări preambalate, carne procesată (mezeluri, cârnați), pizza congelată și altele. Fast-food-ul reprezintă o subcategorie specifică, caracterizată de obicei printr-o pregătire rapidă și utilizarea ingredientelor ultra-procesate.

Alimentele procesate sunt, de regulă, sărace în nutrienți esențiali și bogate în calorii goale, provenite în mare parte din grăsimi saturate și zaharuri adăugate. De exemplu, o masă tipică de fast-food poate conține o cantitate semnificativă de sodiu, contribuind la creșterea tensiunii arteriale și la alte probleme de sănătate. Aceste alimente au, de asemenea, un conținut ridicat de grăsimi trans și saturate, asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare.

2. RISCURI ALE CONSUMULUI DE ALIMENTE ULTRA-PROCESATE

• Creșterea în greutate și obezitatea: Consumul regulat de fast-food și alimente procesate contribuie la un aport caloric excesiv, ceea ce poate duce la creșterea în greutate și la apariția obezității, o problemă tot mai frecventă în rândul copiilor și adolescenților. În practica mea, am observat numeroase cazuri de copii care au dezvoltat obezitate din cauza consumului zilnic de alimente rapide. Conform unui studiu publicat în Journal of Obesity, alimentele bogate în grăsimi și zaharuri sunt direct corelate cu obezitatea infantilă și cu un risc crescut de apariție a diabetului de tip 2 la vârste fragede (Darmon & Drewnowski, 2008).

• Tulburări metabolice: Consumul excesiv de fast-food este asociat cu dezvoltarea sindromului metabolic, caracterizat printr-o combinație de obezitate abdominală, hipertensiune arterială, dislipidemie și insulinorezistență. Aceste afecțiuni sunt factori de risc majori pentru boli cardiovasculare și diabet de tip 2, care pot apărea prematur în adolescență.

• Probleme digestive: Alimentele procesate pot cauza tulburări digestive, precum constipația sau balonarea, datorită lipsei fibrelor, esențiale pentru sănătatea intestinală. De asemenea, un exces de sodiu din fast-food poate contribui la retenția de apă și la disfuncții ale rinichilor.

• Dezechilibre nutriționale: Fast-food-ul și alimentele procesate sunt adesea sărace în vitamine, minerale și fibre. Un consum frecvent poate duce la deficiențe nutriționale care afectează dezvoltarea corectă a oaselor, a sistemului imunitar și a sănătății generale. De exemplu, lipsa de vitamina D și calciu poate conduce la osteoporoză, iar deficitul de vitamine din complexul B poate afecta funcțiile cognitive ale adolescenților.

Pe termen lung, consumul de alimente ultra-procesate,fast-food și/sau dulciuri industriale, predispune la apariția anumitor patologii cronice, precum:

• Boli Cardiovasculare: Consumul cronic de fast-food și alimente procesate poate crește riscul de apariție a bolilor cardiovasculare, prin stimularea inflamației cronice, creșterea nivelului de colesterol LDL ("colesterol rău") și scăderea colesterolului HDL ("colesterol bun"). Studiile arată că alimentele cu un indice glicemic ridicat, cum sunt cele procesate, contribuie la formarea plăcilor ateromatoase și la îngustarea vaselor sanguine, predispunând la infarcte miocardice și accidente vasculare cerebrale (Ghafoor & Rasheed, 2020).

• Diabet Zaharat de Tip 2: Alimentele bogate în zaharuri și carbohidrați rafinați pot duce la creșterea riscului de diabet de tip 2. Consumul constant de astfel de alimente poate afecta capacitatea organismului de a regla nivelurile de glucoză, ceea ce poate cauza dezvoltarea unei forme de insulinorezistență, mai ales în adolescență, când metabolismul este în continuă schimbare.

• Probleme Psihice și Cognitive: Un consum excesiv de alimente procesate poate influența negativ sănătatea mentală a copiilor și adolescenților. Studiile arată că dietele nesănătoase, bogate în zaharuri și grăsimi saturate, pot contribui la apariția simptomelor de depresie și anxietate. De asemenea, un aport scăzut de nutrienți esențiali, cum ar fi acizii grași omega-3 și vitaminele B, poate afecta dezvoltarea cognitivă, diminuând capacitatea de concentrare și învățare (Sánchez-Villegas et al., 2009).

În activitatea mea, am întâlnit tot mai multe cazuri de copii și adolescenți care dezvoltă obiceiuri alimentare nesănătoase, iar unul dintre factorii decisivi este accesibilitatea și promovarea agresivă a fast-food-ului și a alimentelor procesate. Aceste alegeri alimentare nu doar că pun în pericol sănătatea fizică, dar pot avea și un impact semnificativ asupra sănătății mentale, educației și performanțelor școlare.

Este esențial ca părinții să fie conștienți de efectele pe termen lung ale acestor alegeri alimentare și să acționeze responsabil, să le ofere copiilor alternative sănătoase, care să le placă și să le satisfacă nevoile nutriționale.

Consumul de astfel de alimente, poate fi controlat prin:

•  Educația Alimentară: Este esențial ca părinții și educatorii să informeze copiii și adolescenții despre importanța unei alimentații echilibrate și să-i învețe despre consecințele consumului de alimente procesate. Acesta este un pas fundamental pe care îl recomand în cadrul consultațiilor de nutriție. În plus, implicarea copiilor în pregătirea meselor poate să le dezvolte o relație mai sănătoasă cu alimentația.

• Alternativa Sănătoasă: O alternativă practică la fast-food o constituie prepararea unor mese rapide și sănătoase, care pot fi personalizate în funcție de preferințele copilului. De exemplu, preparate pe bază de legume, proteine slabe (pui, pește) și carbohidrați complecși (orez brun, quinoa) pot satisface nevoia de viteză, dar fără a compromite sănătatea.

• Controlul Porțiilor: Încurajarea consumului de porții mici și echilibrate de alimente, astfel încât să nu se depășească necesarul zilnic de calorii și nutrienți, este esențială în prevenirea obezității și a problemelor metabolice.

Fast-food-ul și alimentele procesate sunt o realitate cotidiană, dar efectele lor asupra sănătății copilului și adolescentului nu trebuie subestimate. Riscurile pe termen scurt și lung, cum ar fi obezitatea, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și tulburările cognitive, sunt direct legate de un consum frecvent și excesiv al acestora.

În activitatea mea, am văzut cum obiceiurile alimentare nesănătoase pot fi corectate și modificate, dar acest lucru necesită un efort continuu din partea părinților, educatorilor, nutriționiștilor și medicilor. Prin educația nutrițională și alegeri alimentare conștiente, putem proteja sănătatea tinerelor generații și le putem asigura un viitor mai sănătos.

Referințe:

• Darmon, N., & Drewnowski, A. (2008). Does social class predict diet quality? The American Journal of Clinical Nutrition, 87(5), 1107-1117.

• Ghafoor, M., & Rasheed, A. (2020). The effect of fast-food consumption on heart disease. Journal of Cardiovascular Medicine, 22(1), 32-39.

• Sánchez-Villegas, A., et al. (2009). Fast-food consumption and risk of depression in Spanish adults. Public Health Nutrition, 12(4), 506-511.