MICROBIOMUL: CE ESTE, ROLUL SĂU ȘI IMPORTANȚA ÎN SĂNĂTATE

Microbiomul se referă la totalitatea microorganismelor care trăiesc atât pe, cât și în organismul uman, incluzând bacterii, virusuri, fungi și archaea. Aceste microorganisme coexistă într-un echilibru complex, influențând diverse funcții fiziologice și contribuind la menținerea sănătății generale a organismului.

Autor: Dr. Nicoleta - Carmen Hodoiu – nutriționist clinician, specialist în nutriție metabolică, hormonală și oncologică

Microbiomul uman este distinct pentru fiecare persoană, fiind influențat de factori genetici, alimentație, mediu și expunerea la antibiotice. Se estimează că microbiomul este alcătuit din aproximativ 39 de trilioane de microorganisme, un număr comparabil cu cel al celulelor umane. Acest ecosistem microbian începe să se formeze la naștere, prin contactul cu flora maternă, și continuă să se adapteze pe parcursul vieții.

Cele mai dense populații de microorganisme se găsesc la nivel intestinal, unde există peste 1.000 de specii diferite de bacterii care contribuie la digestie, metabolism și protecția împotriva agenților patogeni.

Pe lângă intestin, microbiomul colonizează și alte suprafețe ale corpului, cum ar fi:

• Pielea – populată de bacterii comensale care protejează împotriva microorganismelor patogene și contribuie la bariera cutanată.

• Cavitatea bucală – habitat pentru o diversitate de microorganisme care joacă un rol esențial în sănătatea dentară și digestia inițială a alimentelor.

• Tractul respirator – microorganismele prezente în căile respiratorii ajută la reglarea răspunsului imun și la protecția împotriva infecțiilor.

• Sistemul uro-genital – microbiomul vaginal este dominat de speciile Lactobacillus, care mențin un pH acid și previn infecțiile bacteriene și fungice.

  
  

Studiile recente sugerează că microbiomul joacă un rol esențial nu doar în sănătatea fizică, ci și în funcționarea optimă a sistemului nervos, datorită conexiunii dintre intestin și creier prin intermediul axei microbiom-intestin-creier.

ROLUL MICROBIOMULUI ÎN ORGANISM

Microbiomul joacă un rol esențial în numeroase procese fiziologice, incluzând:

• Digestia și absorbția nutrienților – Microorganismele intestinale contribuie la fermentarea fibrelor alimentare nedigerabile, producând acizi grași cu lanț scurt (SCFA) precum butiratul, acetatul și propionatul. Acești metaboliți au rol antiinflamator, furnizează energie celulelor intestinale și mențin integritatea barierei intestinale, prevenind sindromul de intestin permeabil.

• Sinteza vitaminelor – Microbiomul intestinal este esențial în biosinteza unor vitamine fundamentale, precum:

  • Vitaminele din complexul B (B1, B2, B6, B12, acid folic) – implicate în metabolismul energetic și funcția neurologică.

  • Vitamina K – necesară pentru coagularea sângelui și sănătatea osoasă, produsă în special de bacteriile din genul Bacteroides și Escherichia.

• Reglarea sistemului imunitar – Microbiomul interacționează direct cu celulele imunitare din intestin, antrenându-le să distingă între agenții patogeni și microorganismele comensale. Probioticele și metaboliții bacterieni (ex. lipopolizaharidele) influențează producția de citokine și echilibrul între răspunsurile inflamatorii și antiinflamatorii, prevenind afecțiuni autoimune precum boala celiacă sau artrita reumatoidă.

• Protecția împotriva agenților patogeni – Bacteriile benefice concurează cu microorganismele dăunătoare pentru nutrienți și spațiu, reducând riscul de colonizare cu patogeni precum Clostridium difficile, Salmonella sau Escherichia coli. Totodată, produc compuși antimicrobieni (ex. bacteriocine) și reglează secreția de mucus protector la nivel intestinal.

• Comunicarea bidirecțională intestin-creier – Microbiomul joacă un rol crucial în sănătatea mintală prin intermediul axei intestin-creier. Unele bacterii intestinale produc neurotransmițători precum serotonina, dopamina și GABA, influențând starea de spirit, anxietatea și comportamentele alimentare. Disbioza intestinală a fost asociată cu depresia, tulburările de anxietate și chiar cu afecțiuni neurodegenerative precum boala Parkinson.

  
  

IMPORTANȚA MICROBIOMULUI ÎN DIVERSE PATOLOGII

Microbiomul joacă un rol esențial în sănătatea generală, iar dezechilibrul acestuia (disbioza) este asociat cu numeroase afecțiuni. Cercetările recente au evidențiat legături puternice între microbiota intestinală și diverse patologii, de la afecțiuni gastrointestinale până la boli autoimune și neurodegenerative.

1. Boli gastrointestinale

• Sindromul de colon iritabil (SCI) – Dezechilibrul microbiomului influențează motilitatea intestinală, sensibilitatea la durere și inflamația.

• Boala Crohn și colita ulcerativă – Scăderea diversității microbiotei intestinale și creșterea numărului de bacterii proinflamatorii contribuie la dezvoltarea acestor afecțiuni inflamatorii intestinale.

• Infecții intestinale recidivante – Dezechilibrul microbiomului favorizează infecții persistente cu Clostridioides difficile sau alte bacterii patogene.

2. Boli metabolice

• Obezitate – Alterările microbiotei pot influența absorbția nutrienților, depozitarea grăsimilor și reglarea metabolismului energetic.

• Diabet zaharat tip 1 și tip 2 – Disbioza intestinală poate favoriza inflamația cronică și afectarea sensibilității la insulină.

• Steatohepatita non-alcoolică (NASH) – Dezechilibrul microbiomului contribuie la acumularea de grăsime în ficat și inflamația hepatică.

3. Boli autoimune

• Artrita reumatoidă – Modificările microbiotei intestinale pot declanșa reacții autoimune.

• Scleroza multiplă – Inflamația indusă de un microbiom dezechilibrat poate agrava simptomele bolii.

• Lupus eritematos sistemic – Disbioza este asociată cu activarea anormală a sistemului imunitar.

• Boala celiacă – Microbiota influențează digestia glutenului și permeabilitatea intestinală.

4. Tulburări neuropsihiatrice

• Depresie și anxietate – Microbiomul influențează producția de neurotransmițători precum serotonina și dopamina.

• Autism – Alterările microbiomului intestinal pot fi implicate în dezvoltarea simptomelor neurocomportamentale.

• Boala Parkinson și Alzheimer – Inflamația intestinală cronică poate accelera neurodegenerarea.

5. Boli cardiovasculare

• Ateroscleroza – Disbioza poate favoriza inflamația vasculară și formarea plăcilor de aterom.

• Hipertensiune arterială – Anumite specii bacteriene pot influența reglarea tensiunii arteriale.

• Insuficiența cardiacă – Modificările microbiotei intestinale contribuie la progresia bolii prin mecanisme inflamatorii.

6. Cancer

• Cancer colorectal – Dezechilibrul microbiotei intestinale poate favoriza inflamația și mutațiile genetice.

• Cancer gastric – Infecția cu Helicobacter pylori și alterarea microbiomului joacă un rol esențial.

• Cancer hepatic – Disbioza intestinală poate contribui la carcinogeneza hepatică prin mecanisme metabolice și inflamatorii.

7. Afecțiuni respiratorii și alergii

• Astm – Expunerea precoce la un microbiom divers reduce riscul de dezvoltare a astmului.

• Rinită alergică – Disbioza poate crește susceptibilitatea la alergii sezoniere.

• Infecții respiratorii recurente – Un microbiom dezechilibrat poate afecta imunitatea mucoaselor respiratorii.

8. Boli dermatologice

• Eczeme și dermatită atopică – Microbiomul pielii și intestinului influențează inflamația cutanată.

• Psoriazis – Disbioza intestinală poate exacerba inflamația sistemică implicată în psoriazis.

• Acnee – Dezechilibrele microbiomului intestinal și cutanat pot influența severitatea acneei.

  
  

RECOMANDĂRI PENTRU MENȚINEREA UNUI MICROBIOM SĂNĂTOS

• Diversificarea dietei – Consumul de alimente bogate în fibre, polifenoli și prebiotice este esențial pentru menținerea unui microbiom sănătos și echilibrat. Aceste alimente, cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale și nucile, nu doar că oferă nutrienți valoroși, dar și contribuie la alimentarea bacteriilor benefice din intestin. Fibrele solubile, de exemplu, sunt fermentate de aceste bacterii, producând acizi grași cu lanț scurt care au efecte antiinflamatorii și pot îmbunătăți sănătatea intestinală. De asemenea, polifenolii, care se găsesc în ceai, ciocolată neagră și anumite fructe, au proprietăți antioxidante și pot sprijini diversitatea microbiomului, ajutând la prevenirea bolilor cronice.

• Probiotice și prebiotice – Alimentele fermentate precum iaurtul, chefirul, kimchi-ul și murăturile naturale sunt surse excelente de probiotice, care sunt bacterii vii ce contribuie la sănătatea digestivă. Aceste alimente ajută la restabilirea echilibrului florei intestinale, în special după un tratament cu antibiotice sau în urma unor diete dezechilibrate. Pe de altă parte, prebioticele, care se găsesc în alimente precum ceapa, usturoiul și bananele, servesc drept hrană pentru bacteriile benefice, stimulându-le creșterea și activitatea. Împreună, probioticele și prebioticele joacă un rol crucial în menținerea unei microbiote variate și funcționale.

• Limitarea antibioticelor – Utilizarea excesivă a antibioticelor, atât în medicină cât și în agricultură, poate avea efecte devastatoare asupra microbiomului intestinal. Antibioticele nu fac distincție între bacteriile patogene și cele benefice, ceea ce duce la distrugerea florei intestinale naturale. Aceasta poate provoca un dezechilibru care favorizează proliferarea bacteriilor dăunătoare, crescând riscul de infecții și alte probleme de sănătate. Este esențial să se utilizeze antibioticele doar atunci când sunt absolut necesare și să se exploreze alternative naturale pentru susținerea sănătății.

• Evitarea zaharurilor rafinate și a alimentelor ultraprocesate – Consumul excesiv de zaharuri rafinate, cum ar fi cele din băuturile carbogazoase, dulciurile și produsele de patiserie, precum și a alimentelor ultraprocesate, poate avea un impact negativ asupra microbiomului. Aceste alimente nu doar că sunt sărace în nutrienți, dar pot favoriza creșterea bacteriilor patogene, care se hrănesc cu zaharuri și contribuie la inflamații. Pe termen lung, acest lucru poate duce la probleme digestive, obezitate și chiar la dezvoltarea unor afecțiuni metabolice. O dietă bazată pe alimente integrale, naturale și neprocesate este mult mai benefică pentru menținerea sănătății intestinale.

• Activitate fizică regulată – Exercițiile fizice regulate sunt esențiale nu doar pentru sănătatea fizică generală, dar și pentru diversitatea microbiotei intestinale. Studiile au arătat că persoanele active au o flora intestinală mai diversificată, ceea ce este asociat cu un risc mai scăzut de boli cronice. Activitatea fizică stimulează circulația sângelui, îmbunătățește motilitatea intestinală și poate reduce inflamația, toate acestea contribuind la un microbiom sănătos. Chiar și exercițiile moderate, cum ar fi mersul pe jos sau yoga, pot avea efecte benefice semnificative asupra sănătății intestinale.

• Somn adecvat și reducerea stresului – Somnul de calitate și gestionarea stresului sunt factori critici în menținerea echilibrului microbiomului intestinal. Stresul cronic, fie că este vorba de presiuni la locul de muncă, probleme personale sau anxietate generală, poate altera semnificativ flora intestinală, favorizând dezvoltarea bacteriilor dăunătoare. De asemenea, un somn insuficient poate compromite sistemul imunitar și poate duce la inflamații. Practicile de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă și exercițiile de mindfulness, pot ajuta la reducerea stresului și la îmbunătățirea calității somnului, având un impact pozitiv asupra sănătății microbiomului.

Microbiomul nu este doar un detaliu „invizibil”, ci un partener de viață care ne modelează sănătatea, energia și chiar echilibrul emoțional.

În cabinetul meu văd zilnic cum reglarea microbiomului schimbă realitatea pacienților: balonarea dispare, energia revine, inflamația scade, iar corpul începe să răspundă altfel la tratamente și la alimentație.

Experiența clinică confirmă ceea ce știința demonstrează: echilibrul microbiomului este cheia pentru prevenție, pentru susținerea fertilității, pentru sănătatea metabolică și pentru calitatea vieții pe termen lung.

De aceea, mesajul meu este simplu și ferm:

• Alegeți diversitate în alimentație,

• Evitați excesele și alimentele ultraprocesate,

• Cultivați obiceiuri sănătoase care hrănesc bacteriile bune.

  
  

Sănătatea începe în intestin – iar microbiomul este un aliat pe care merită să îl prețuim și să îl protejăm zi de zi.

Bibliografie

1. Marchesi, J. R., & Ravel, J. (2015). The vocabulary of microbiome research: a proposal. Microbiome, 3(1), 31.

2. Turnbaugh, P. J., et al. (2009). The human microbiome project. Nature, 457(7228), 480-484.

3. Lozupone, C. A., et al. (2012). Diversity, stability and resilience of the human gut microbiota. Nature, 489(7415), 220-230.

4. Qin, J., et al. (2010). A human gut microbial gene catalogue established by metagenomic sequencing. Nature, 464(7285), 59-65.

5.     Gilbert, J. A., & Blaser, M. J. (2017). The Human Microbiome. Nature, 551(7681), 427-431.

6.     Lynch, S. V., & Pedersen, O. (2016). The Human Intestinal Microbiome in Health and Disease. New England Journal of Medicine, 375(24), 2369-2379.

7.     Clemente, J. C., Ursell, L. K., Parfrey, L. W., & Knight, R. (2012). The Impact of the Gut Microbiota on Human Health: An Integrative View. Cell, 148(6), 1258-1270.

8.     Qin, J., Li, R., Raes, J., Arumugam, M., et al. (2010). A Human Gut Microbial Gene Catalogue Established by Metagenomic Sequencing. Nature, 464(7285), 59-65.

9.     Sonnenburg, J. L., & Bäckhed, F. (2016). Diet–Microbiota Interactions as Moderators of Human Metabolism. Nature, 535(7610), 56-64.