NEUROPOZII ȘI MICROBIOMUL: O LEGĂTURĂ ESENȚIALĂ PENTRU SĂNĂTATEA CREIERULUI

În ultimii ani, cercetările au pus în lumină un nou domeniu de interes: relația dintre neuropozi și microbiomul intestinal.

Microbiomul, format din trilioane de bacterii, fungi, virusuri și alte microorganisme care trăiesc în corpul uman, are un rol esențial în reglarea sănătății generale, inclusiv a funcțiilor neuropsihiatrice.

Studiile recente indică faptul că microbiomul intestinal poate influența sinteza și secreția de neuropozi, în special neurotrofinele, care sunt cruciale pentru sănătatea neuronală și funcționarea creierului.

ROLUL MICROBIOMULUI ÎN REGLAREA NEUROPOZIILOR

Microbiomul intestinal joacă un rol semnificativ în producerea și reglarea neurotrofinelor, cum ar fi BDNF, NGF și altele, prin modularea axei intestin-creier. Această axă permite o comunicare bidirecțională între sistemul nervos central și intestin, iar microbiomul influențează sinteza de neuropozi prin mecanisme ce implică mediatori biochimici, cum ar fi scurt-chain fatty acids (SCFAs), produși de bacteriile intestinale.

Microorganismele intestinale pot influența nivelurile de BDNF prin stimularea producției de aceste substanțe bioactive care ajută la supraviețuirea și regenerarea neuronilor. De asemenea, microbiomul are un impact direct asupra proceselor neuroinflamatorii și neuroprotectoare, esențiale pentru prevenirea bolilor neurodegenerative și tulburărilor neuropsihiatrice.

CUM MICROBIOMUL INFLUENTEAZĂ NEUROPOZII: EXEMPLE ȘI MECANISME

1. Microbiomul și Producția de BDNF 

   Un studiu realizat de Wang et al. (2019) a demonstrat că modificarea microbiomului intestinal prin administrarea de antibiotice poate reduce semnificativ nivelurile de BDNF în creier. Aceasta sugerează că microbiomul joacă un rol critic în susținerea sănătății neuronale prin reglarea producției de neurotrofine.

2. Scurt-chain Fatty Acids (SCFAs) 

   Bacteriile intestinale fermentă fibrele alimentare, generând SCFAs precum acidul butiric, care au efecte benefice asupra funcției neurologice și pot stimula producția de BDNF. SCFAs influențează microglia (celulele imunologice ale creierului), reducând inflamația și promovând sănătatea neuronală (Smith et al., 2013).

3. Influența asupra Sinapselor și Plasticității Sinaptice 

   Microbiomul poate modula funcțiile cerebrale prin producerea de neurotransmițători și neurotrofine, cum ar fi GABA, serotonina și BDNF, care afectează plasticitatea sinaptică. Această influență poate fi deosebit de importantă în procesele de învățare și memorie (Bienenstock et al., 2015).

PATOLOGII ȘI RISCURI ASOCIATE

Un microbiom dezechilibrat, cunoscut sub denumirea de disbioză intestinală, poate influența negativ producția de neuropozi și poate conduce la diverse patologii neuropsihiatrice și neurodegenerative.

Printre aceste afecțiuni se numără:

1. Depresia și Anxietatea 

   Disbioza intestinală a fost asociată cu un risc crescut de tulburări psihologice, inclusiv depresie și anxietate, prin intermediul mecanismelor de inflamare a sistemului nervos central și al alterării nivelurilor de BDNF. Studiile sugerează că restabilirea echilibrului microbiomului prin dietă sau probiotice poate ameliora simptomele acestor afecțiuni (Kelly et al., 2016).

2. Boli Neurodegenerative 

   Disbioza intestinală este de asemenea legată de bolile neurodegenerative, precum Alzheimer și Parkinson. Dezechilibrul microbiomului poate agrava inflamația cerebrală, ceea ce contribuie la progresia acestor boli. De exemplu, un nivel scăzut de BDNF este observat la pacienții cu Alzheimer, iar cercetările sugerează că influențarea microbiomului poate ajuta la prevenirea și tratamentul acestor boli (Fung et al., 2017).

3. Autismul 

   Unele studii au arătat o legătură între disbioza intestinală și tulburările de spectru autist, sugerând că microbiomul poate influența comportamentele sociale și cognitive prin modificarea nivelurilor de neuropozi și neurotransmițători. Unele cercetări propun că intervențiile dietetice și probioticele ar putea ameliora simptomele acestei tulburări (Hsiao et al., 2013).

   
   

EXEMPLE DE TERAPIE ȘI INTERVENȚII

1. Probiotice și Prebiotice 

   Unele studii sugerează că administrarea de probiotice și prebiotice poate regenera microbiomul și influența producția de neuropozi, cum ar fi BDNF. Aceste intervenții pot reduce inflamația și pot promova neuroprotecția.

2. Dieta și Suplimentele Nutriționale 

   Dietele bogate în fibre, acizi grași omega-3 și antioxidanți sunt benefice pentru microbiomul intestinal și pot stimula producția de BDNF. De asemenea, suplimentele cu vitamina D și polifenoli (prezente în fructe și legume) au fost asociate cu un microbiom mai sănătos și un impact pozitiv asupra sănătății cerebrale (Zhao et al., 2018).

3. Exercițiile Fizice 

   Exercițiile fizice regulate au demonstrat efecte pozitive asupra microbiomului intestinal și nivelurilor de neuropozi. Activitatea fizică stimulează creșterea BDNF și îmbunătățește funcțiile cognitive, iar efectele sale benefice asupra microbiomului sunt bine documentate (Hoffmann et al., 2015).

   
   

Interacțiunea dintre neuropozi și microbiomul intestinal este un domeniu emergent în neuroștiință, cu implicații semnificative pentru sănătatea creierului și pentru prevenirea și tratamentul unor afecțiuni neurologice și psihiatrice.

Menținerea unui microbiom echilibrat prin alimentație adecvată, suplimente nutriționale și exerciții fizice poate sprijini producția de neuropozi și îmbunătăți sănătatea neuropsihologică. Înțelegerea profundă a acestor legături poate deschide noi abordări terapeutice în tratarea tulburărilor neurodegenerative și a altor afecțiuni cerebrale.

Bibliografie

1. Bienenstock, J., Kunze, W. A., & Forsythe, P. (2015). Microbiota and the gut-brain axis. Nutrition Reviews, 73(1), 28-38.

2. Fung, T. C., Vuong, H. E., & Linares, J. (2017). The microbiota regulates neuroinflammation in the central nervous system. Nature Reviews Neuroscience, 18(9), 611-623.

3. Hsiao, E. Y., McBride, S. W., & Hsiao, A. (2013). Microbiota modulate behavioral and physiological abnormalities associated with neurodevelopmental disorders. Cell, 155(7), 1451–1463.

4. Kelly, J. R., Kennedy, P. J., & Cryan, J. F. (2016). Breaking down the barriers: The gut microbiome, intestinal permeability, and stress-related psychiatric disorders. Frontiers in Cellular Neuroscience, 10, 16.

5. Smith, P. M., Howitt, M. R., & Panikov, N. (2013). The microbial metabolites, short-chain fatty acids, regulate colonic Treg cell homeostasis. Science, 341(6145), 569-573.

6. Wang, L., Cai, X., & Zhang, Y. (2019). Microbiota-gut-brain signaling in depression: A review. Neuroscience Bulletin, 35(4), 646-658.

7. Zhao, J., Li, H., & Liu, Y. (2018). Impact of diet on gut microbiome and the association with human diseases. Frontiers in Microbiology, 9, 1161.