INFLUENȚA UNEI ALIMENTAȚII INADECVATE ASUPRA DEZVOLTĂRII COPIILOR ȘCOLARI ȘI PREȘCOLARI
- Apr 29
- 6 min read
Updated: Sep 5

Alimentația este esențială pentru dezvoltarea fizică, cognitivă și emoțională a copiilor. O dietă deficitară în nutrienți esențiali poate afecta negativ performanțele școlare, comportamentul și starea generală de sănătate a copiilor. Studiile clinice și experiența mea ca nutritionist subliniază importanța unei diete echilibrate pentru copii, mai ales în perioadele de creștere rapidă și dezvoltare intelectuală intensă, cum sunt vârstele preșcolare și școlare.
IMPACTUL UNEI ALIMENTAȚII INADECVATE ASUPRA DEZVOLTĂRII COGNITIVE ȘI FIZICE
Numeroase studii clinice au demonstrat legătura directă între nutriție și performanțele cognitive ale copiilor.
De exemplu, un studiu realizat de Benton et al. (2007) a arătat că o alimentație săracă în nutrienți esențiali, cum ar fi fierul, zincul și vitaminele B, poate afecta negativ memoria de lucru și capacitatea de concentrare a copiilor. În plus, deficitul de fier, un nutrient esențial pentru transportul oxigenului în organism, este frecvent asociat cu tulburări de atenție și oboseală în rândul copiilor mici (Zhao et al., 2019).
Într-un alt studiu realizat de Grantham-McGregor et al. (2007), cercetătorii au observat că deficitul de micronutrienți, în special de zinc și vitamina A, este legat de întârzierea dezvoltării cognitive la copii, iar administrarea suplimentelor a condus la îmbunătățirea performanțelor școlare.
EXEMPLE CONCRETE DE EFECTE ALE ALIMENTAȚIEI INADECVATE ASUPRA DEZVOLTĂRII COPIILOR
Deficitul de vitamine și minerale – De exemplu, lipsa vitaminei D, esențială pentru absorbția calciului, poate conduce la dezvoltarea oaselor fragile și la un risc crescut de osteoporoză. Copiii care nu primesc suficiente cantități de vitamina D pot suferi de rahitism, o afecțiune care afectează creșterea oaselor și dezvoltarea fizică.
Excesul de zaharuri rafinate – Consumul excesiv de zaharuri simple, prezent în băuturile carbogazoase, dulciuri și alimente procesate, poate duce la creșterea riscului de obezitate infantilă, care este strâns legată de diabetul de tip 2 și de probleme cardiovasculare la vârste înaintate. De asemenea, zaharurile rapide pot provoca fluctuații ale glicemiei, afectând concentrarea și performanțele școlare ale copiilor.
Carbohidrați rafinați și comportamentul – Un studiu realizat de Lundberg et al. (2016) a evidențiat că alimentația bogată în carbohidrați rafinați poate fi asociată cu comportamente hiperactive și impulsivitate crescută în rândul copiilor, afectând performanțele lor școlare.
Acizi grași omega-3 – Un alt exemplu relevant este deficitul de acizi grași omega-3, esențiali pentru dezvoltarea creierului și îmbunătățirea funcțiilor cognitive. Stordy et al. (2002) au arătat că suplimentarea cu omega-3 poate ajuta copiii cu ADHD să îmbunătățească atenția și comportamentul în timpul activităților școlare.
DATELE CLINICE RELEVANTE DESPRE NUTRIȚIA COPIILOR
În cabinetul meu, am întâlnit numeroase cazuri în care părinții erau surprinși să afle că alimentația necorespunzătoare poate duce la o serie de tulburări ale comportamentului și ale dezvoltării cognitive ale copiilor. De exemplu, în cazul unui copil de 6 ani care prezenta oboseală cronică și dificultăți de concentrare la școală, am descoperit un deficit semnificativ de fier și vitamine din complexul B, ceea ce explica problemele sale cognitive și de performanță.
În astfel de cazuri, intervenția cu o dietă adecvată și suplimente de vitamine și minerale a dus la o îmbunătățire semnificativă a nivelului de energie și a capacității de concentrare, iar copiii au înregistrat progrese vizibile în cadrul școlar și comportamental.
Pentru o dezvoltare optimă, copiii au nevoie de o alimentație echilibrată care să furnizeze toți nutrienții esențiali pentru creșterea lor fizică, dezvoltarea mentală și menținerea unei bune stări de sănătate pe termen lung.
O dietă echilibrată ajută la susținerea activităților de zi cu zi, la îmbunătățirea performanțelor școlare și la dezvoltarea armonioasă a organismului.
Iată ce ar trebui să includă mesele copiilor pentru a susține aceste obiective:
1. PROTEINE DE CALITATE
Proteinele sunt esențiale pentru dezvoltarea musculară și pentru producerea de enzime și hormoni care reglează numeroase funcții biologice. Copiii au nevoie de proteine pentru a sprijini creșterea și regenerarea țesuturilor, precum și pentru o bună funcționare a sistemului imunitar.
Surse de proteine sănătoase: carne slabă (pui, curcan), pește (somon, cod, sardine), ouă, leguminoase (fasole, linte, năut), produse lactate (iaurt, brânză).
Beneficii: Proteinele ajută la menținerea unui sistem imunitar puternic și sprijină dezvoltarea creierului și a masei musculare, aspecte fundamentale în perioada de creștere rapidă a copilului. În plus, proteinele sunt implicate în sinteza neurotransmițătorilor, esențiali pentru performanțele cognitive.
2. CARBOHIDRAȚI COMPLECȘI
Carbohidrații sunt principala sursă de energie pentru copii, fiind necesari pentru activitățile zilnice și pentru susținerea dezvoltării creierului. Totuși, este important ca aceștia să provină din surse de carbohidrați complecși, care se absorb lent și furnizează energie constantă.
Surse de carbohidrați complecși: cereale integrale (ovăz, quinoa, grâu integral), cartofi dulci, legume (broccoli, morcovi, spanac), fructe (mere, pere, fructe de pădure).
Beneficii: Carbohidrații complecși sunt, de asemenea, bogați în fibre, ceea ce susține sănătatea intestinală, ajutând la prevenirea constipației și menținerea unei flore intestinale echilibrate. Fibrele contribuie și la controlul glicemiei, ceea ce este important pentru menținerea energiei pe termen lung, fără fluctuații bruste ale nivelului de zahăr din sânge.
3. GRĂSIMI SĂNĂTOASE
Grăsimile sunt esențiale pentru dezvoltarea creierului și pentru funcțiile cognitive. În plus, ele ajută la absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E și K), care sunt necesare pentru sănătatea generală a organismului.
Surse de grăsimi sănătoase: uleiuri vegetale (ulei de măsline, ulei de avocado), nuci (migdale, nuci, fistic), semințe (semințe de chia, semințe de in, semințe de dovleac), pește gras (somon, sardine, macrou).
Beneficii: Aceste grăsimi ajută la îmbunătățirea funcțiilor cerebrale, stimulând memorie și concentrare. De asemenea, sunt benefice pentru sistemul cardiovascular și ajută la reducerea inflamației din organism.
4. MICRONUTRIENȚI ESENȚIALI
Micronutrienții – vitaminele și mineralele – joacă un rol esențial în multe procese fiziologice, de la formarea oaselor și a dinților, la susținerea sistemului imunitar și a funcțiilor cognitive. Deficiențele de micronutrienți pot duce la probleme de sănătate, inclusiv oboseală, dificultăți de concentrare și un risc crescut de infecții.
Vitamina D: contribuie la absorbția calciului, susținând dezvoltarea oaselor și a dinților. Deficitul de vitamina D poate duce la rahitism sau osteoporoză.
Calciu: este esențial pentru formarea oaselor și a dinților. Sursele bune de calciu includ lactatele, broccoli, tofu și semințele de susan.
Fier: este necesar pentru transportul oxigenului în sânge. Surse bune de fier includ carnea roșie slabă, leguminoasele, spanacul și semințele de dovleac.
Vitaminele B: sprijină dezvoltarea sistemului nervos și ajută la menținerea unui metabolism sănătos. Se găsesc în ouă, carne, legume și cereale integrale.
Zinc: este esențial pentru sistemul imunitar și pentru dezvoltarea cognitivă. Se găsește în carne, fructe de mare, semințe și nuci.
Pe lângă alegerea alimentelor sănătoase, este esențial ca părinții să încurajeze obiceiuri alimentare corecte. Mesele regulate și porțiile adecvate sunt importante pentru a asigura un aport constant de energie și nutrienți pe parcursul zilei. Este important ca mesele să fie echilibrate, cu un mix de proteine, carbohidrați și grăsimi sănătoase, evitând alimentele procesate și bogate în zaharuri rapide.
Alimentele procesate și bogate în zaharuri rapide (dulciuri, sucuri carbogazoase, fast-food) pot avea efecte negative asupra sănătății copiilor, provocând fluctuații ale glicemiei și afectând comportamentul, concentrarea și performanțele școlare. În plus, un consum excesiv de zahăr poate contribui la creșterea în greutate, ceea ce duce la riscuri pentru sănătatea metabolică și cardiovasculară.
RECOMANDĂRI PENTRU PĂRINȚI
Incurajarea unui regim alimentar diversificat: Asigurați-vă că mesele copilului includ o varietate de alimente, din toate grupele alimentare, pentru a acoperi toate necesitățile nutriționale.
Controlul porțiilor: Evitați supraalimentarea și încurajați copii să mănânce porții adecvate vârstei lor.
Mese regulate: Stabiliți un program de mese regulate, astfel încât copiii să aibă energie constantă pe tot parcursul zilei, inclusiv la școală.
Găsirea unui echilibru între alimentele sănătoase și cele mai puțin sănătoase: Permiteți ocazional mici indulgențe, dar în mod controlat, pentru a preveni obiceiurile alimentare nesănătoase pe termen lung.
Alimentația inadecvată poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor școlari și preșcolari, afectând atât sănătatea fizică, cât și dezvoltarea cognitivă și comportamentală. Studiile clinice subliniază importanța unei diete echilibrate, bogată în nutrienți esențiali, pentru a sprijini o dezvoltare sănătoasă și performanțe școlare optime.
În calitate de nutritionist, recomand părinților să fie atenți la alegerile alimentare ale copiilor și să colaboreze cu specialiști pentru a asigura o nutriție corespunzătoare în fiecare etapă a dezvoltării lor.
Bibliografie:
Benton, D., et al. (2007). "The influence of micronutrient deficiencies on cognitive development." The Journal of Nutrition.
Grantham-McGregor, S., et al. (2007). "Nutrition and cognitive development in children." The Lancet.
Lundberg, C., et al. (2016). "Dietary patterns and childhood behavioral problems." Nutritional Neuroscience.
Stordy, J., et al. (2002). "Omega-3 fatty acids and ADHD in children." Journal of Child Neurology.
Zhao, X., et al. (2019). "Iron deficiency and cognitive function in children." European Journal of Clinical Nutrition.








Comments