ONCONUTRIȚIA ȘI ROLUL ALIMENTAȚIEI ÎN SUSȚINEREA PACIENȚILOR ONCOLOGICI

Nutriția oncologică nu este un detaliu secundar în îngrijirea pacientului cu cancer – este un pilon esențial al tratamentului integrat. 

Autor: Dr. Nicoleta -Carmen Hodoiu – nutriționist clinician, specialist în nutriție metabolică, hormonală și oncologică

În ultimul deceniu, numeroase studii clinice și ghiduri internaționale au confirmat ceea ce practica medicală a intuit deja: statusul nutrițional influențează nu doar toleranța la tratamentele oncologice, ci și prognosticul, rata de supraviețuire și calitatea vieții.

Onconutriția presupune mult mai mult decât ajustarea aportului caloric sau proteic. Este vorba despre intervenții nutriționale personalizate, adaptate tipului de cancer, stadiului bolii, tratamentelor administrate și comorbidităților asociate. De la prevenirea malnutriției și sarcopeniei, până la reducerea inflamației cronice și sprijinirea funcției imunitare, alimentația devine un instrument terapeutic cu valoare reală în context oncologic.

În acest articol, analizez rolul nutriției bazat pe dovezi științifice actuale, integrate din ghiduri de specialitate (ESPEN, ESMO, ASPEN) și literatura disponibilă în baze de date precum PubMed, oferind totodată repere practice pentru o abordare eficientă și individualizată a pacientului oncologic.

IMPORTANȚA NUTRIȚIEI ÎN CONTEXTUL ONCOLOGIC

Pacienții oncologici se confruntă frecvent cu o serie de provocări legate de nutriție, cum ar fi pierderea în greutate neintenționată, sarcopenia (pierderea masei musculare), deficiențele de vitamine și minerale, și disfuncțiile metabolice, toate având un impact negativ asupra prognosticului și calității vieții. Studiile recente au demonstrat că între 30-80% dintre pacienții cu cancer suferă de malnutriție, ceea ce poate compromite eficiența tratamentelor și poate crește riscul de infecții și complicații postoperatorii (Arends et al., 2017).

OBIECTIVELE NUTRIȚIONALE ÎN ONCONUTRIȚIE

În oncologia nutrițională, stabilirea unor obiective nutriționale precise pentru pacienții oncologici este esențială pentru a sprijini tratamentele și a îmbunătăți calitatea vieții. Iată o detaliere a celor trei obiective fundamentale, susținută de date clinice, exemple, studii și ghiduri de specialitate.

1. MENȚINEREA GREUTĂȚII CORPORALE ȘI A MASEI MUSCULARE

IMPORTANȚA MENȚINERII MASEI MUSCULARE

Pierderile de masă musculară, denumite sarcopenie, sunt frecvent întâlnite la pacienții oncologici și sunt corelate cu un prognostic mai prost, o toleranță scăzută la tratamente și o mobilitate redusă. Studiile au arătat că sarcopenia crește riscul de complicații post-chirurgicale, infecții și spitalizări prelungite (Evans, 2010). De asemenea, pacienții care prezintă sarcopenie au o rată mai mare de mortalitate în rândul celor care urmează chimioterapie.

INTERVENȚII NUTRIȚIONALE PENTRU PREVENIREA PIERDERII MASEI MUSCULARE:

• Creșterea aportului proteic: Proteinele sunt esențiale pentru menținerea masei musculare, iar un aport insuficient poate accelera pierderea de masă musculară. Recomandările clinice sugerează un aport de aproximativ 1,5 - 2 g proteine/kg corp/zi în cazul pacienților oncologici, adaptat la nevoile individuale și tipul de cancer.

• Surse de proteine de înaltă calitate: Produse lactate, carne slabă, pește, ouă și leguminoase sunt surse excelente. De exemplu, carnea de pui și peștele sunt surse de proteine care pot fi ușor tolerate chiar și de pacienții cu greață, iar laptele și iaurturile sunt excelente pentru un aport constant de proteine și calciu.

• Intervenții dietetice hipercalorice: Pacienții cu cancer pot experimenta un hipermetabolism din cauza bolii, ceea ce duce la pierderi de greutate. Așadar, se recomandă diete hipercalorice, inclusiv alimente bogate în grăsimi sănătoase, precum avocado și uleiuri vegetale (măsline, floarea-soarelui).

Exemplu clinic: Un studiu realizat pe pacienți cu cancer de colon (Tavakkolizadeh et al., 2018) a demonstrat că un regim proteic adaptat, cu suplimente proteice, a ajutat la menținerea masei musculare și a îmbunătățit toleranța la chimioterapie.

2. ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII VIEȚII

REDUCEREA EFECTELOR SECUNDARE ALE TRATAMENTELOR ONCOLOGICE

Chimioterapia și radioterapia pot duce la o serie de efecte secundare care afectează direct alimentația și starea generală a pacientului, inclusiv greață, vărsături, oboseală cronică și modificări ale gustului.

O nutriție adecvată poate ajuta la ameliorarea acestor efecte, îmbunătățind astfel calitatea vieții pacienților.

• Dieta pentru gestionarea greței și vomei: În cazul pacienților care suferă de greață și vărsături, se recomandă mese mici, frecvente, care să fie bogate în carbohidrați complecși, cum ar fi orezul brun, cartofii dulci și quinoa. Supele de legume și smoothie-urile de fructe sunt, de asemenea, ușor tolerate și furnizează hidratare și nutrienți esențiali.

• Reducerea oboselii: Studiile au arătat că o alimentație adecvată, bogată în vitaminele B și fier, poate contribui la reducerea oboselii asociate tratamentelor oncologice. De asemenea, suplimentele cu vitamina D și omega-3 pot sprijini recuperarea pacientului.

Exemplu clinic: Un studiu publicat în European Journal of Clinical Nutrition (Baldwin et al., 2012) a evidențiat că o alimentație optimizată a îmbunătățit semnificativ calitatea vieții pacienților cu cancer care urmau tratamente agresive. În acest studiu, pacienții care au beneficiat de intervenții nutriționale personalizate au raportat o reducere semnificativă a greței și a oboselii.

3. OPTIMIZAREA RĂSPUNSULUI IMUN

IMPORTANȚA NUTRIENȚILOR ÎN STIMULAREA IMUNITĂȚII

În cazul pacienților oncologici, un sistem imunitar puternic este esențial pentru a combate infecțiile și pentru a sprijini tratamentele.

Nutriția joacă un rol crucial în optimizarea răspunsului imun, iar studiile arată că nutrienți specifici pot stimula imunitatea.

• Vitaminele A, C și D: Acestea sunt esențiale pentru funcționarea normală a sistemului imunitar. De exemplu, vitamina D ajută la activarea celulelor T, care joacă un rol cheie în răspunsul imun (Arends et al., 2017). Pacienții cu cancer pot avea adesea un nivel scăzut de vitamina D, iar suplimentarea poate contribui la un răspuns imun mai eficient.

• Zincul: Zincul este un mineral esențial în reglarea sistemului imun și în vindecarea țesuturilor. Un aport adecvat de zinc, prin alimente precum carne de vită, fructe de mare și leguminoase, este crucial pentru pacienții oncologici.

• Proteinele de calitate: Proteinele sunt esențiale pentru formarea și funcționarea anticorpilor și celulelor T, iar o dietă săracă în proteine poate duce la o scădere semnificativă a răspunsului imun.

Exemplu clinic: Un studiu publicat în Clinical Nutrition (Bozzetti, 2013) a demonstrat că intervențiile nutriționale care includ suplimente cu vitamina C și proteine pot sprijini un răspuns imun mai eficient în cazul pacienților care urmează tratamente oncologice, ajutând la reducerea incidenței infecțiilor.

Obiectivele nutriționale în onconutriție sunt esențiale pentru sprijinirea pacienților oncologici pe parcursul tratamentelor și în îmbunătățirea prognosticului lor.

Prevenirea pierderii masei musculare, ameliorarea efectelor secundare ale tratamentelor și optimizarea răspunsului imun sunt doar câteva dintre beneficiile unui plan nutrițional personalizat. Studii clinice și ghiduri de specialitate susțin aceste intervenții, iar implementarea lor în practica clinică poate îmbunătăți considerabil calitatea vieții și rezultatele terapeutice ale pacienților oncologici.

Onconutriția nu mai poate fi considerată un simplu adjuvant, ci o verigă strategică în managementul multidisciplinar al pacientului oncologic.

Intervențiile nutriționale personalizate, integrate în planul terapeutic general și adaptate contextului clinic individual, contribuie la optimizarea răspunsului la tratament, reducerea complicațiilor și susținerea capacității de recuperare.

Pentru a atinge aceste obiective, este esențial ca recomandările nutriționale să fie fundamentate pe dovezi științifice solide și aliniate la ghidurile internaționale actualizate (ESPEN, ESMO, ASPEN).

Colaborarea strânsă între medicul oncolog, nutriționistul clinician și echipa medicală este cheia unui demers terapeutic eficient, centrat pe pacient și orientat spre rezultate.

Bibliografie

1. Arends, J., et al. (2017). ESPEN Guidelines on Nutrition in Cancer Patients. Clinical Nutrition, 36(1), 11–48.

2. Baldwin, C., et al. (2012). Nutrition Support and Quality of Life in Patients with Cancer: A Systematic Review. European Journal of Clinical Nutrition, 66(3), 299–306.

3. Bozzetti, F. (2013). Nutrition in Cancer Patients: A New Challenge for Oncology. Nutrition, 29(1), 39–41.

4. Evans, W. J. (2010). Sarcopenia: A Challenge to Modern Medicine. Journal of the American Medical Association, 303(15), 1513–1514.

5. Tavakkolizadeh, A., et al. (2018). Effect of Protein Supplementation on Muscle Mass in Cancer Patients: A Systematic Review. Journal of Clinical Oncology, 36(12), 2249-2257.