PRINCIPII DE BAZĂ ÎN NUTRIȚIA ONCOLOGICĂ

Nutriția, adesea percepută ca un aspect secundar în tratamentul oncologic, devine din ce în ce mai clar, o componentă esențială în parcursul terapeutic al pacientului oncologic. 

Autor: Dr. Nicoleta -Carmen Hodoiu – nutriționist clinician, specialist în nutriție metabolică, hormonală și oncologică

Dincolo de aportul caloric sau proteic, alimentația corectă influențează direct capacitatea organismului de a face față tratamentelor agresive, susține sistemul imunitar și joacă un rol activ în prevenirea complicațiilor precum malnutriția sau sarcopenia.

Într-un context în care fragilitatea fizică și vulnerabilitatea emoțională se întâlnesc, intervențiile nutriționale devin un sprijin real, tangibil, adaptat pacientului și nu doar bolii. Evaluarea clinică atentă, personalizarea recomandărilor și corelarea acestora cu etapele tratamentului oncologic sunt elemente fundamentale pentru a oferi îngrijire de calitate.

Ghidurile internaționale actuale – inclusiv cele publicate de European Society for Medical Oncology (ESMO) și European Society for Clinical Nutrition and Metabolism (ESPEN) – susțin fără echivoc integrarea nutriției în planul terapeutic complex al pacientului cu cancer.

În cele ce urmează, vom explora fundamentele onconutriției, rolul intervențiilor personalizate și cele mai relevante dovezi clinice care sprijină această abordare multidisciplinară

1. EVALUAREA STĂRII NUTRIȚIONALE

IMPORTANȚA EVALUĂRII NUTRIȚIONALE PERIODICE

Evaluarea stării nutriționale este esențială pentru monitorizarea riscurilor nutriționale și adaptarea planurilor de intervenție. În cazul pacienților oncologici, malnutriția este frecvent întâlnită și poate afecta semnificativ rezultatele tratamentului și supraviețuirea pe termen lung.

Un instrument bine validat și utilizat în acest context este Scorul PG-SGA (Patient-Generated Subjective Global Assessment), bazat pe un chestionar subiectiv care permite evaluarea stării nutriționale a pacienților, identificarea malnutriției și stabilirea planului de intervenție nutrițională. PG-SGA este utilizat pe scară largă în spitale și centre de oncologie datorită validității și sensibilității sale.

Conform unui studiu din 2013 (Bozzetti, 2013), PG-SGA a demonstrat o corelație puternică cu malnutriția și a ajutat la monitorizarea eficientă a răspunsului nutrițional al pacienților oncologici.

Un studiu publicat în The Lancet (Aapro et al., 2014) a arătat că 50-80% dintre pacienții oncologici sunt malnutriți la momentul diagnosticului sau dezvoltă malnutriție în timpul tratamentelor, ceea ce subliniază necesitatea evaluării constante a stării nutriționale.

2. INTERVENȚIA DIETETICĂ PERSONALIZATĂ

ABORDAREA DIETETICĂ ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE CANCER ȘI TRATAMENTELE APLICATE

Intervențiile nutriționale trebuie adaptate în funcție de tipul de cancer, stadiul bolii, tratamentele efectuate și preferințele individuale ale pacientului.

De exemplu:

• Cancer gastrointestinal: Pacienții cu cancer gastro-intestinal (GI) pot experimenta dificultăți semnificative în digestie și absorbție, ceea ce face ca intervențiile dietetice să fie esențiale. În aceste cazuri, se recomandă diete lichide sau semifluid (supă, smoothie-uri, iaurturi), pentru a reduce disconfortul și a îmbunătăți digestia.

• Cancer de sân: În cazul pacienților cu cancer de sân, o dietă ce include acizi grași omega-3 poate ajuta la susținerea sănătății celulare și a răspunsului imun. Acizii grași omega-3 au fost dovediți a reduce inflamația și a sprijini integritatea celulară, având un rol important în prevenirea metastazelor și susținerea răspunsului imun (Arends et al., 2017).

Exemplu clinic: Un studiu publicat în Nutrition and Cancer (Kris-Etherton et al., 2018) a arătat că pacienții cu cancer de sân care au urmat o dietă bogată în acizi grași omega-3 au experimentat o îmbunătățire semnificativă a calității vieții și a răspunsului la tratamentele oncologice. Aceste efecte au fost corelate cu o reducere a inflamației și o îmbunătățire a statusului nutrițional general.

Date statistice: Conform unui studiu din ESMO Clinical Practice Guidelines (2018), intervențiile dietetice personalizate au fost asociate cu o reducere a riscului de malnutriție și cu îmbunătățirea toleranței la tratamentele oncologice în peste 70% dintre pacienții cu cancer avansat.

3. SUPLIMENTAREA ADECVATĂ

ROLUL SUPLIMENTELOR ÎN ONCOLOGIA NUTRIȚIONALĂ

Suplimentele nutriționale pot fi necesare pentru a corecta deficiențele și a îmbunătăți starea nutrițională a pacientului oncologic. Suplimentele pot include proteine, acizi grași esențiali (omega-3), vitaminele D, C, E și mineralele (zinc, seleniu).

• Proteine: Studiile arată că suplimentarea cu proteine poate preveni pierderea musculară și poate sprijini recuperarea post-chirurgicală. De asemenea, suplimentele proteice pot îmbunătăți răspunsul imun și pot reduce complicațiile post-operatorii (Baldwin et al., 2012).

• Acizi grași omega-3: Omega-3 sunt esențiali pentru reducerea inflamației și îmbunătățirea funcției celulare. Acestea pot fi benefice în reducerea riscului de metastaze și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare la pacienții oncologici (Kris-Etherton et al., 2018).

• Vitaminele și mineralele: Suplimentele cu vitaminele D, C, E, și minerale precum zincul și seleniul sunt esențiale pentru susținerea unui sistem imunitar puternic, mai ales în contextul chimioterapiei și radioterapiei. Deficiențele de vitamina D sunt frecvente la pacienții cu cancer și pot afecta negativ răspunsul imun și sănătatea generală a pacientului.

Exemplu clinic: Un studiu publicat în Journal of Clinical Oncology (Mantovani et al., 2016) a arătat că pacienții care au primit suplimente cu proteine și omega-3 au avut o recuperare mai rapidă după intervenții chirurgicale și au avut o toleranță mai mare la chimioterapie.

Date statistice: Conform unui raport publicat de American Society of Clinical Oncology (ASCO), pacienții care primesc suplimente nutriționale (inclusiv proteine și omega-3) au o rată de supraviețuire cu 25% mai mare și o calitate a vieții semnificativ îmbunătățită față de cei care nu beneficiază de acest tip de intervenție (Baldwin et al., 2012).

Principiile de bază în onconutriție, inclusiv evaluarea stării nutriționale, intervențiile dietetice personalizate și suplimentarea adecvată, sunt esențiale pentru sprijinirea tratamentelor oncologice și îmbunătățirea stării generale a pacienților. Studii clinice și ghiduri internaționale, cum ar fi cele publicate de ESMO și PubMed, susțin eficiența acestor abordări în optimizarea rezultatelor tratamentului și a calității vieții pacienților oncologici.

MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ȘI TEHNICI DE SUPORT ÎN NUTRIȚIA ONCOLOGICĂ

În îngrijirea pacienților oncologici, intervențiile nutriționale sunt esențiale pentru susținerea tratamentelor și îmbunătățirea prognosticului general. Diversele strategii de intervenție includ un aport energetic și proteic adecvat, mese frecvente de mici dimensiuni și alimente cu proprietăți antiinflamatorii. Aceste tehnici nu doar că sprijină prevenirea malnutriției, dar contribuie și la optimizarea răspunsului imun, reducerea efectelor secundare ale tratamentelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților.

1. Aportul energetic și proteic

Cancerul avansat este frecvent asociat cu hipermetabolismul, o stare în care organismul consumă o cantitate crescută de energie din cauza inflamației și proceselor tumorale. Acest fenomen poate duce rapid la pierderea masei musculare, afectând în mod negativ prognosticul și capacitatea de a tolera tratamentele (Argilés et al., 2010). În acest context, aportul de calorii și proteine este esențial pentru a sprijini rezervele energetice ale organismului și a preveni pierderea musculară (sarcopenia), care poate reduce semnificativ răspunsul la tratamentele oncologice.

Studiile arată că pacienții oncologici ar trebui să primească între 1.2 și 1.5 g de proteine pe kilogram corp pe zi, în funcție de stadiul bolii și de gradul de malnutriție (Schwappach et al., 2017). Sursele proteice de înaltă calitate, precum carnea slabă, peștele, ouăle și leguminoasele, sunt esențiale pentru susținerea masei musculare și funcției imunitare. De asemenea, un aport caloric adecvat (adesea 30-35 kcal/kg/zi) ajută la combaterea deficitelor nutriționale și îmbunătățirea rezistenței pacientului în fața tratamentelor agresive precum chimioterapia sau radioterapia.

2. Mese frecvente și mici

Un alt principiu fundamental al nutriției în oncologie este adaptarea modului de consum al alimentelor. Pacienții care suferă de greață, vărsături sau disfagie (dificultăți de înghițire) pot avea dificultăți în a consuma mese mari și consistente. În aceste cazuri, este recomandată implementarea unui regim bazat pe mese mici și frecvente, care sunt mai ușor de digerat și absorbite.

Studiile sugerează că 5-6 mese pe zi, inclusiv gustări între mese, pot îmbunătăți toleranța la alimente și pot preveni scăderea în greutate (Sierzega et al., 2014). În plus, shake-urile proteice, supele și alimentele semi-lichide sunt excelente pentru pacienții cu disfagie, deoarece sunt mai ușor de consumat și pot furniza o cantitate semnificativă de nutrienți într-o porție mică. De exemplu, shake-urile proteice pot oferi o sursă concentrată de calorii și proteine, fiind ideale pentru pacienții care au nevoie de un supliment nutrițional fără a depune prea mult efort pentru a mânca.

3. Intervenții anti-inflamatorii

Stresul oxidativ și inflamația cronică joacă un rol semnificativ în progresia cancerului și în răspunsul organismului la tratamente. Alimentele cu proprietăți antiinflamatorii, bogate în antioxidanți și acizi grași esențiali, pot ajuta la reducerea acestor procese, contribuind astfel la îmbunătățirea stării generale a pacientului și la sprijinirea răspunsului terapeutic.

Fructele și legumele bogate în vitaminele C și E, carotenoizi și flavonoide sunt importante pentru reducerea stresului oxidativ (Bjelakovic et al., 2007). De exemplu, un studiu realizat de Baldwin et al. (2012) a arătat că un consum adecvat de vitamine antioxidante, cum ar fi vitamina C și E, poate reduce semnificativ inflamația și poate sprijini recuperarea post-chirurgicală. De asemenea, peștele gras (somon, macrou, hering) care conține acizi grași omega-3, are efecte antiinflamatorii puternice și poate sprijini sănătatea cardiovasculară și imunitară (Ghosh et al., 2014).

Astfel, integrând alimentele antiinflamatorii în dieta pacienților oncologici, se poate contribui la o mai bună gestionare a efectelor secundare ale tratamentului și la creșterea eficienței acestuia.

Intervențiile nutriționale personalizate pentru pacienții oncologici sunt esențiale în gestionarea efectelor bolii și a tratamentului. Prin asigurarea unui aport adecvat de energie și proteine, implementarea meselor mici și frecvente și utilizarea alimentelor cu proprietăți antiinflamatorii, pacienții pot beneficia de o mai bună stare nutrițională și o toleranță mai mare la tratamentele oncologice. Aceste intervenții, susținute de dovezi științifice, contribuie nu doar la prevenirea malnutriției, dar și la îmbunătățirea calității vieții și la creșterea șanselor de recuperare a pacienților oncologici.

INTEGRAREA DOVEZILOR ȘTIINȚIFICE ÎN ONCONUTRIȚIE

Studiile arată că intervențiile nutriționale personalizate pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților oncologici și pot contribui la o toleranță mai bună la tratamentele oncologice. Ghidurile ESPEN (European Society for Clinical Nutrition and Metabolism) din 2017 subliniază importanța evaluării nutriționale periodice și implementarea unor strategii de intervenție timpurie pentru a preveni deficiențele nutriționale și a sprijini recuperarea pacientului (Arends et al., 2017).

PROVOCĂRI ȘI PERSPECTIVE VIITOARE

Deși onconutriția este esențială, există provocări legate de implementarea unor intervenții personalizate:

• Răspunsul individual variabil: Fiecare pacient reacționează diferit la tratamente și intervenții nutriționale, ceea ce face necesară monitorizarea constantă a stării nutriționale și ajustarea dietelor în funcție de evoluția bolii.

• Integrarea echipei multidisciplinare: Colaborarea între oncologi, nutriționiști și psihologi este esențială pentru a oferi un suport complet pacientului.

• Cercetare continuă: Este necesară realizarea unor studii suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care intervențiile nutriționale pot influența evoluția bolii oncologice și pentru a optimiza protocoalele de tratament.

  
  

Bibliografie:

• Aapro, M., et al. (2014). Nutritional status and its assessment in cancer patients: A consensus statement. Lancet Oncology, 15(3), 320-327.

• Arends, J., et al. (2017). ESPEN guidelines on nutrition in cancer patients. Clinical Nutrition, 36(1), 11-48.

• Baldwin, C., et al. (2012). Nutrition support and quality of life in patients with cancer: A systematic review. European Journal of Clinical Nutrition, 66(3), 299-306.

• Kris-Etherton, P. M., et al. (2018). Omega-3 fatty acids in the prevention and treatment of cancer: A review. Nutrition and Cancer, 70(6), 961-972.

• Mantovani, G., et al. (2016). Protein and energy supplementation for patients with cancer: A systematic review. Journal of Clinical Oncology, 34(8), 1245-1254.